↬ Atenție! Suportul pentru JavaScript nu este disponibil.

      Pentru a funcționa corect, eAdmitere.ro necesită ca suportul pentru JavaScript să fie activat. Vă rugăm să verificați configurația browser-ului.

Mă crezi sau nu mă crezi, dar sunt chiar subiectele pe care le-am avut la examenul de admitere în poliție. eAdmitere.ro mi-a dat pontul!

eAdmitere.ro ↬ Poliție? Cea mai bună ofertă de teste pentru admitere. Pur și simplu!

Mergi înapoi la eAdmitere.ro, cel mai bun site de teste și subiecte pentru admiterea în poliție.
Fizică
teste admitere,subiecte admitere,grile,teste grila

Timpul alocat rezolvării este de 1 oră (60 de minute)

Timpul alocat a expirat.


↬ Subiecte reale care au făcut parte, în anii anteriori, din testele oficiale folosite de instituții din sistem.

Pentru "Fizică", versiunea completă include un număr de 235 subiecte unice.

↬ Testul demonstrativ conține 20 de întrebări selectate aleatoriu dintr-un total de 30 subiecte. Pentru fiecare întrebare a testului sunt prevăzute 4 variante de răspuns. Dintre aceste variante una şi numai una singură reprezintă răspunsul corect. La final, sunt afișate răspunsurile corecte.

Testul poate fi generat de câte ori ai nevoie. La fiecare reluare, setul de subiecte este "amestecat". Chiar și răspunsurile își schimbă ordinea. În felul acesta ne asigurăm că nu-ți scapă nimic.

1 / 30

1. Un bec cu filament de wolfram are înscris pe soclu valorile (120 V; 100 W). Rezistența rezistorului care trebuie înseriat cu becul pentru ca acesta să funcționeze normal atunci când este alimentat la o tensiune de 220 V este:

2 / 30

2. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric poate fi exprimată prin relația:

3 / 30

3. Un generator electric cu rezistența interioară de 0,3Ω, alimentând un rezistor de rezistență 19,7Ω, produce un curent cu intensitatea de 1,5A. Intensitatea curentului ce străbate generatorul dacă din greșeală se scurtcircuitează generatorul este:

4 / 30

4. O rețea electrică este formată dintr-o sursă și două rezistoare cu rezistențele electrice $R_1=6\Omega$, respectiv $R_2=4\Omega$, legate în paralel. Dacă intensitatea curentului prin sursă este $I = 2 A$, intensitățile curenților $I_1$, respectiv  $I_2$ prin cei doi rezistori sunt:

5 / 30

5. O săniuță alunecă liber pe zăpadă pe un drum înclinat de unghi $\alpha =45^{\circ}$, de la o înălțime $h=4m$, după care intră pe un drum orizontal. Coeficientul de frecare la alunecare între tălpile săniuței și zăpadă este același pe tot parcursul mișcării, $\mu =0,04$. Distanța parcursă pe planul orizontal până la oprire este:

6 / 30

6. Un corp de masă $m$ cade liber în câmp gravitațional $(g=10\frac{m}{s})$ de la înălțimea H. Pe distanța $H_1=\frac{3H}{4}$ forța de rezistență întâmpinată din partea aerului este neglijabilă, iar pe următoarea distanță $H_2=\frac{H}{4}$ forța de rezistență întâmpinată din partea aerului reprezintă o pătrime din greutatea corpului. Raportul dintre pătratul vitezelor corpului după ce acesta parcurge distanța $H_1$, respectiv distanța $H_2$, are valoarea:

7 / 30

7. Un resort inițial nedeformat este comprimat cu 2 cm sub acțiunea unei forțe de 10 N. În această stare energia potențială elastică are valoarea:

8 / 30

8. În comprimarea adiabatică a unui gaz ideal:

9 / 30

9. Într-un calorimetru având capacitatea calorică neglijabilă se amestecă trei cantități egale de apă cu temperaturi diferite:

10 / 30

10. Căldura specifică izobară a unui gaz ideal având exponentul adiabatic $\gamma$, în funcție de densitatea acestuia $\rho_{\circ}$ în condiții normale de presiune și temperatură $(\rho_{\circ}, T_{\circ})$ are expresia:

11 / 30

11. O cantitate de gaz ideal suferă succesiunea de transformări: o izotermă, urmată de o izocoră. Reprezentarea transformărilor în coordonate (p,T) este:

12 / 30

12. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația dintre capacitatea calorică și căldura specifică este:

13 / 30

13. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică și neglijând variația dimensiunilor conductorului cu temperatura, dependența rezistivității electrice de temperatură poate fi scrisă corect sub forma:

a) $\rho=\frac{R_0S}{\ell}(1+\alpha t)$

b) $\rho=\frac{R_0S}{\ell}(1-\alpha t)^{-1}$

c) $\rho=\frac{R_0\ell}{S}(1+\alpha t)$

d) $\rho=\frac{R_0\ell}{S}(1+\alpha t)^{-1}$

14 / 30

14. Dintr-un fir conductor de rezistență electrică $R$ se construiește un pătrat. Rezistența electrică echivalentă, între două vârfuri consecutive ale pătratului, este:

15 / 30

15. O baterie $B_1$, cu parametrii $(E, r)$, disipă pe un circuit de rezistență electrică convenabil aleasă, puterea maximă $P_{m1}=24W$. Se conectează în serie cu bateria $B_1$ o altă baterie $B_2$, caracterizată prin parametrii $(3E, 2r)$. Cele două baterii debitează curent în același sens. Puterea maximă pe care o poate disipa gruparea serie formată din cele două baterii, pe un circuit de rezistență electrică convenabil aleasă, este:

16 / 30

16. Puterea electrică furnizată circuitului exterior de către un generator electric cu rezistența interioară $r=3\Omega$ are aceeași valoare, atunci când la bornele generatorului se conectează un rezistor cu rezistența electrică $R_1=2\Omega$ sau un rezistor cu rezistența electrică $R_2$. Valoarea rezistenței electrice $R_2$ este:

17 / 30

17. Pe laturile unui pătrat $ABCD$ se conectează patru rezistori cu rezistențele electrice $R_{AB}=4\Omega$, $R_{BC}=6\Omega$, $R_{DA}=2\Omega$ și $R_{DC}$. Între punctele $A$ și $C$ se conectează un generator electric. Valoarea rezistenței electrice $R_{CD}$, pentru care un ampermetru ideal conectat între punctele $B$ și $D$ nu indică prezența unui curent electric, este:

18 / 30

18. Un încălzitor electric este străbătut de un curent cu intensitatea $I = 75mA$, atunci când tensiunea electrică aplicată la capetele sale este $U =12V$. Căldura disipată de încălzitor într-un sfert de oră de funcționare este:

19 / 30

19. O piatră este lansată vertical în sus, de la înălțimea $h = 20m$, cu viteza inițială $V_0=40m/s$. Se consideră nivelul de referință pentru energia potențială gravitațională pe suprafața Pământului. Se neglijează frecările cu aerul. Viteza pietrei, în punctul pentru care energia cinetică este un sfert din energia sa potențială, are valoarea:

20 / 30

20. Un copil împinge uniform o ladă de masă $m = 8,5 kg$ pe o suprafață orizontală, acționând asupra ei cu o forță constantă $\vec{F}$ . Unghiul format de forța $\vec{F}$ și greutatea $\vec{G}$ este $\alpha = 57^\circ (sin\text{ } 57^\circ \simeq 0,8)$. Coeficientul de frecare la alunecare dintre ladă și suprafața orizontală este $\mu = 0,2$. Modulul forței aplicate este:

21 / 30

21. Un corp cu masa $m = 400g$ este aruncat vertical în sus, cu viteza inițială $v_0=10 m/s$ . În condițiile în care se neglijează frecarea cu aerul, lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului, în timpul urcării până la înălțimea maximă, are valoarea:

22 / 30

22. Un om se află într-un lift care urcă accelerat cu accelerația constantă $a=1 m/s^2$. Raportul dintre forța de apăsare exercitată de om asupra podelei liftului și greutatea omului are valoarea:

23 / 30

23. Un corp de mici dimensiuni este lansat de la sol, vertical în sus, cu viteza inițială $v_{01}=30m/s$. Simultan, de la înălțimea $h=240m$ este aruncat vertical în jos un al doilea corp, cu viteza inițială $v_{02}$. Cele două corpuri ating simultan solul. Neglijând frecările cu aerul, viteza $v_{02}$ are valoarea:

24 / 30

24. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia teoremei de conservare a energiei mecanice este:

25 / 30

25. Notând cu $V_{\mu 0}$ volumul ocupat de un mol de gaz ideal în condiții fizice normale, distanța medie dintre moleculele gazului, în aceste condiții, este dată de expresia:

a) $d=\sqrt[3]{\frac{V_{\mu 0}}{N_A}}$

b) $d=\sqrt{\frac{V_{\mu 0}}{N_A}}$

c) $d=\sqrt[3]{\frac{2V_{\mu 0}}{3N_A}}$

d) $d=\sqrt{\frac{3V_{\mu 0}}{N_A}}$

26 / 30

26. Un gaz ideal suferă o transformare ciclică formată din două transformări izocore și două transformări izobare, sensul de parcurgere a ciclului fiind cel corespunzător funcționării ca motor termic. Valorile maxime și minime ale presiunii și volumului, în cursul acestor transformări, sunt $P_{max}$ și $P_{min}$, respectiv $V_{max}$ și $V_{min}$. Raportul dintre lucrul mecanic primit și lucrul mecanic cedat la parcurgerea ciclului este:

a) $\frac{P_{min}}{P_{max}}\cdot\frac{V_{min}}{V_{max}}$

b) $-\frac{P_{min}}{P_{max}}\cdot\frac{V_{max}}{V_{min}}$

c) $-\frac{P_{min}}{P_{max}}$

d) $\frac{P_{min}}{P_{max}}$

27 / 30

27. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, într-o transformare izocoră este adevărată relația:

28 / 30

28. Notațiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, căldura specifică la presiune constantă poate fi exprimată prin relația:

29 / 30

29. Într-o incintă închisă etanș se amestecă $N_1=15,05\cdot 10^{23}$ molecule de hidrogen $(\mu_1=2g/mol)$, cu o masă $m_2=112 g$ de azot molecular $(\mu_2 =  28g/mol)$. Masa molară medie a amestecului gazos este:

30 / 30

30. Densitatea oxigenului $(\mu = 32 kg/kmol)$, considerat gaz ideal, în condiții fizice normale $(p_0 \simeq 10^5 Pa, T_0 \simeq 273K)$, este:

Exit